SARMALE

INGREDIENTE: 2 kg carne de porc-tocata(pulpa), 3-4 cepe potrivite, 100-150 g orez, 2 verze murate-mari, 2 legaturi marar, 2 linguri bulion(suc de rosii),2-3 foi de dafin, piper boabe(10-15), sare,piper macinat,cimbru

      Orezul ales cu grija se spala n cateva ape si se lasa la inmuiat.Ceapa taiata marunt se pune peste carne;se adauga mararul tocat ,sare si piper macinat dupa gust(depinde si de cat de sarata este si varza murata),o lingura de bulion.Eu pun si putin cimbru.....sii orezul.Totul se amesteca foarte bine...siiiii....se infasoara sarmalutele.......nu cu sfoara.....ci cu....multa rabdare....!Odata impachetate,sarmalutele se aliniaza n cratita.si nu oricum...se pune putina grasime(sunculita/piept de porc)un rand de varza,amestecata cu marar tocat.....si.....sarmalutele.Se lasa putin loc n mijlocul cratitei pentru a pune si o lingura de bulion,foaie de dafin..Se adauga ceva marar tocat si se acopera cu varza ,ceva boabe de piper si apa cat sa acopere totul......
                  Se fierb cca o ora pe aragaz,avand grija sa le nvartim din cand n cand.Dupa care,punem suc de rosi deasupra sau o lingura de bulion dizolvat cu apa si le asezam n cuptorul incins si le lasam la foc potrivit pana se rumenesc.....Se servesc cu ardei iute  si mamaliguta.......eu nu am avut timp sa  o prepar.......asa ca o sa le servesc cu paine.....
p.s=carnea de porc trebuie sa aibe si putina grasime....ca sa aibe un gust deosebit.


{

Atât grecii, cât şi albanezii, bulgarii şi, nu în ultimul rând, croaţii şi turcii cred că ei sun inventatorii sarmalei. Denumirea de sarma, comună pentru români şi croaţi, este asemănătoare cu „sarmi” în bulgară şi „sarmalaki” în greacă. Aceasta nu spune însă nimic despre identitatea celor care au preluat primii acest deliciu culinar sau dacă au fost reinventate în zona balcanică de un popor anume. 
Mai mult decât atât, sarmalele croate diferă de cele bulgăreşti aproape la fel cum diferă sarmalele olteneşti de cele moldoveneşti.
Mulţi cercetători nu exclud deloc ipoteza conform căreia sarmalele balcanice din sud ar avea o altă origine decât cele româneşti, care ar fi fost reinventate pe teritoriul ţării noastre. În sprijinul aceste ipoteze vine şi faptul că românii stau cel mai bine la capitolul creativitate din tot sudul şi sud-estul europei. Alegerea sarmalei ca mâncare naţională poate fi astfel o idee justă, deşi avem de-a face cu un preparat culinar prezent şi la vecinii noştri din Balcani.}